SPECTROMÉTRU s.n. 1. Instrument pentru studiul spectrelor prin măsurarea intensității fiecărei radiații monocromatice din spectru. 2. Instalație complexă folosită în fizica nucleară pentru studierea spectrului de viteze sau de energii ale particulelor. [< fr. spectromètre, cf. lat. spectrum – spectru, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »

SPIROMÉTRU s. n. instrument folosit în spirometrie. (< fr. spiromètre) Vezi definitia »

fiástru (fiáștri), s. m. – Fiu vitreg. – Mr. h’il’astru. Lat. filiaster (Pușcariu 602; Candrea-Dens., 600; REW 3295; Philippide, II, 642; DAR), cf. alb. thieštrë, it. figliastro, sp. hijastro. Înv. (Iordan, BF, VI, 10, consideră că nu este vorba de un cuvînt popular, ci de un termen juridic, ceea ce nu este sigur). – Der. fiastră, s. f. (fiică vitregă), care de asemenea poate reprezenta direct. lat. fῑliastra. Vezi definitia »

CRONOTAHIMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea vitezei orare a unui vehicul. (< fr. chronotachymètre) Vezi definitia »

înăúntru adv. – În interior. – Var. (î)nuntru, (î)nontru, (în)l(ă)untru. Mr. năuntru, megl. an(a)untru, istr. (ă)nuntru. Origine obscură. Pare a se baza pe întru, pronunțat untru, pentru a cărui var. cf. umbla și îmbla, înfla și umfla, umple și înple; der. se explică fie prin comp. cu în-, fie, ca în cazul lui înalt, prin fonetică sintactică (în untru › în nuntru). Prezența lui ă este mai puțin clară; se poate datorata unei pronunțări în nuntru, cu aceeași rupere a vocalei ca în prooroc, greer, etc. sau comp. abintro, cf. abintro › abruz. davendrę, sard. aintru. Cuvîntul rom. coincide în parte cu sl. vŭnǫtrĭ, unǫtrĭ „înăuntru”; însă explicația pe baza sl. (Cihac, II, 147; Scriban) nu pare posibilă. După Tiktin și DAR, din lat. in illac intro; după Candrea, de la in ad intro. Cf. Moser 433. Lăuntru pare să fi rezultat în urma unei disimilări de la în năuntru; și de aici der. foarte recent, lăuntric, adj. (interior). – Der. dinăuntru, adv. (în interior), cf. dinafară, dinapoi. Vezi definitia »