ERPETOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în erpetologie. (< fr. erpétoloque) Vezi definitia »

SURSOLÓG s. m. descoperitor de izvoare (literare). (< sursologie) Vezi definitia »

șibióg s.m. (reg.) numele mai multor plante din familia cruciferelor (micșunea, nopticoasă, muștarul stâncilor, mirodea). Vezi definitia »

MISTAGÓG, mistagogi, s. m. Preot din antichitate care iniția pe cineva în misterele religioase; p. ext. epitet dat unui om înzestrat cu puterea de a pătrunde în adâncul lucrurilor, de a cunoaște aspectele ascunse ale realității. – Din fr. mystagogue. Vezi definitia »

PTIALAGÓG, -Ă adj. (Biol.) Care activează salivația. [Pron. pti-a-. / < fr. ptyalagogue]. Vezi definitia »