AZVÂRLITÚRĂ, azvârlituri, s. f. Distanță până la care ajunge un obiect azvârlit de cineva; aruncătură. ◊ Expr. O azvârlitură de băț = o distanță mică. – Din azvârli + suf. -(i)tură. Vezi definitia »

ȚARĂ Vezi definitia »

cígă-mígă s.f. (reg.) bureți galbeni comestibili. Vezi definitia »

câșlă (cấșle), s. f. – 1. (Înv.) Tabără de iarnă a tătarilor. – 2. Tabără, campament. – 3. Așezare stabilă a ciobanilor, mai ales în timpul iernii. – Mr. cășlă, megl. cășlá. Tc. kișla „cazarmă” (Șeineanu, II, 93; Lokotsch 1281), cf. bg. kŭsla, rus. kišlja „gospodărie”. – Der. cîșlar, s. m. (baci); cîșlăriță, s. f. (băciță); cîșlărie, s. f. (așezare a ciobanilor). Vezi definitia »

TRAPÍSTĂ s. f. v. trapist. Vezi definitia »