ÓPERĂ¹ s. f. 1. acțiune, lucrare, faptă, lucru. 2. lucrare originală în domeniul artelor plastice, al literaturii, științei etc. ◊ totalitatea lucrărilor unui scriitor, om de știință, artist etc. 3. muncă, treabă, acțiune. ♦ a pune în ~ = a pune în aplicare ceva. 4. (mar.) ~ vie = parte a corpului unei nave sub linia de plutire; carenă; ~ moartă = parte a corpului navei de deasupra liniei de plutire. (< lat., /3/ it. opera) Vezi definitia »

MOLIBDENÍTĂ s. f. v. molibdenit. Vezi definitia »

BETEÁLĂ s. f. 1. (Adesea fig.) Fir lung de metal auriu sau argintiu. ♦ Spec. Podoabă făcută din asemenea fire (pentru mirese). [Var.: peteală s. f.] 2. (Bot.) Orzoaică-de-baltă (Vallisneria spiralis). [Var.: peteálă s. f.] – Din ngr. petálion. Vezi definitia »

TETRÁDĂ s.f. Grupare de patru entități (similare sau înrudite). ♦ (Poligr.) Format de patru coli. [Cf. fr. tétrade]. Vezi definitia »

SPELCÚȚĂ, spelcuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui spelcă. – Spelcă + suf. -uță. Vezi definitia »