ULCÚȚĂ s. f. v. olcuță. Vezi definitia »

cricálă s.f. (reg.) un fel de tocană. Vezi definitia »

XILÓZĂ s. f. monozaharidă care se găsește în lemn, în paie etc. (< fr. xylose) Vezi definitia »

ZÓNĂ, zone, s. f. 1. Fiecare dintre cele cinci mari diviziuni ale globului terestru, delimitate în funcție de poli, de cercurile polare și de tropice și caracterizate printr-o climă specifică. Zonă temperată. Zonă ecuatorială. ♦ (Astron.) Fiecare dintre părțile cerului corespunzătoare celor cinci zone (1) ale Pământului. 2. Porțiune dintr-o întindere, dintr-un ansamblu, dintr-un tot, delimitată pe baza unor caracteristici distinctive, a unor împrejurări speciale, a unei destinații determinate etc. 3. (Geom.) Parte din suprafața unei sfere cuprinsă între două paralele. 4. (Fiz.) Bandă de frecvență în care oscilațiile au anumite caractere comune. – Din fr. zone. Vezi definitia »

HEROÍNĂ s.f. (Med.) Stupefiant, derivat al morfinei. [Pron. -ro-i-. / < fr. héroïne]. Vezi definitia »