DEPONÉNT¹, -Ă, deponenți, -te, adj. (În gramatica latină, despre verbe și forme verbale) Cu formă pasivă și înțeles activ. – Din fr. déponent, lat. deponens, -ntis. Vezi definitia »

REVIZUÉNT s. m. (jur.) cel care introduce o cerere de revizuire a unui proces. (< revizui + -ent) Vezi definitia »

SEXTÁNT, sextanți, s. m. Instrument optic format dintr-un arc gradat egal cu o șesime de cerc, prevăzut cu două oglinzi și cu o lunetă mică, care se întrebuințează la măsurarea distanței unghiulare dintre două puncte și se folosește în astronomie, navigație și aviație. [Pl. și: (n.) sextante] – Din fr. sextant. Vezi definitia »

DIRIMÁNT, -Ă adj. (Jur.) Care anulează un act încheiat sau constituie o piedică. [< fr. dirimant, cf. lat. dirimere – a separa, a rupe, a anula]. Vezi definitia »

EXSUDÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care provoacă transpirația. (< fr. exsudant) Vezi definitia »