STÓLĂ, stole, s. f. 1. Rochie largă și lungă până în pământ, care se strângea pe corp cu două cordoane, unul pe sub sâni, altul deasupra șoldurilor, purtată de matroanele romane. 2. Un fel de orar¹ pe care îl poartă preoții catolici în timpul slujbei religioase. – Din it., fr., lat. stola. Vezi definitia »

IZOFÍGMĂ s.f. Linie care unește punctele cu aceeași frecvență de apariție a cutremurelor de pământ. [Var. isofigmă s.f. / et. incertă]. Vezi definitia »

ENARTRÓZĂ s. f. (med.) articulație mobilă. (< fr. énarthrose) Vezi definitia »

COMPOZÍTĂ, compozite, s.f. – V. compozit (2, 3) [DEX'98] Vezi definitia »

zăvólniță (reg.) s. f., g.-d. art. zăvólniții; pl. zăvólniți Vezi definitia »