măcríș s. m. – Plantă (Rumex acetosa). Bg. mokreš, din mokăr „umed” (Conev 43; Pascu, Beiträge, 53). Der. de la macru nu e probabilă (Pușcariu, Dim., 117); după ipoteza neverosimilă a lui Scriban, ar fi vorba de un cuvînt dacic sau germanic. – Cf. macrină, s. f. (umiditate), din bg. mokrina (Pascu, Beiträge, 17), pe care Candrea-Dens., 1037, îl derivau în mod greșit din macru. Vezi definitia »

ȘĂUÁȘ, șăuași, s.m. Cal dintr-un atelaj care poartă șaua (pe care încalecă vizitiul). Vezi definitia »

FOTOFÍNIȘ s. n. aparat care înregistrează automat, prin fotografiere, ordinea sosirii concurenților dintr-o probă sportivă. (< fr., engl. photo-finish) Vezi definitia »

cloș², s. n., pl. clóșuri Vezi definitia »

RĂTUTÍȘ adv. (Reg.) De jur-împrejur. – Rătuti + suf. -iș. Vezi definitia »