ZBĂNȚUIÁLĂ, zbănțuiéli, s. f. Zbânțuială. (zbănțui + suf. -eală) Vezi definitia »

PÓMPĂ¹, pompe, s. f. Mașină de forță sau aparat compus de obicei dintr-un cilindru cu piston, manevrat cu mână sau acționat mecanic, folosit pentru a deplasa sau a comprima un fluid. ◊ Pompă de incendiu = pompă¹ cu care se aruncă apă la distanță pentru a stinge incendiile. ♦ Spec. (De obicei cu determinarea „de apă”) Aparat de pompare adaptat mai ales la puțuri; p. ext. cișmea din care apa curge prin apăsare pe un mâner legat la rândul său de un aparat de pompare. – Din fr. pompe. Vezi definitia »

TETRAGRÁMĂ s. f. 1. nume din patru litere. ◊ grup de patru litere. 2. portativ de patru linii, în sec. XI. (< it. tetragramma) Vezi definitia »

râpcă, râpce, s.f. (reg.) ramuri uscate rămase de la curățatul viei. Vezi definitia »

MALEÓLĂ s. f. fiecare dintre apofizele regiunii inferioare a tibiei și a peroneului, care formează glezna. (< fr. malléole) Vezi definitia »