POLARIMETRÍE s. f. metodă de analiză cantitativă a substanțelor bazată pe măsurarea unghiului cu care o substanță optic activă rotește planul de polarizare a luminii. (< fr. polarimétrie) Vezi definitia »

APOGALAXÍE s. f. poziție, cea mai mare distanță față de galaxia noastră. (< fr. apogalaxie) Vezi definitia »

HIPERCUPRURÍE s. f. creștere exagerată a cuprului în urină. (< fr. hypercuprurie) Vezi definitia »

-OÉCIE elem. „plantă, individ vegetal”. (< fr. -oécie, cf. gr. oikia, casă, locuință) Vezi definitia »

HIPOLIPEMÍE s. f. diminuare a cantității de grăsimi din sânge. (< fr. hypolipémie) Vezi definitia »