DECORTICÁȚIE s. f. decorticare. (< fr. décortication, lat. decorticatio) Vezi definitia »

ANIZOSTAZÍE s. f. absența izostaziei într-o anumită regiune geografică. (< fr. anisostasie) Vezi definitia »

IMBLOCÁȚIE, imblocații, s. f. Mod de îngropare a celor excomunicați, prin acoperirea lor cu pământ și cu pietre, în mijlocul unui câmp. – Din fr. imblocation. Vezi definitia »

PIROGNOSTÍE s.f. (Chim.) Metodă de analiză folosită mai ales pentru determinarea metalelor dintr-un mineral, constând în încălzirea acestuia într-o flacără de suflător. [< fr. pyrognostie, cf. gr. pyr – foc, gnostike – cunoaștere]. Vezi definitia »

LITOLOGÍE s. f. 1. ramură a geologiei care studiază rocile sedimentare. 2. compoziție mineralogică și petrografică a rocilor sedimentare. (< fr. lithologie) Vezi definitia »