panacót (-oáte), s. n. – Formă pentru cornuri și chifle. – Megl. pănăcot. Ngr. πιναϰότι ‹ it. pane cotto (Scriban), cf. alb. panikotë, bg. panakoda. Vezi definitia »

PLOT, ploturi, s. n. 1. Piesă de contact electric constituită dintr-un cilindru sau dintr-o prismă metalică, fixată într-o placă de material electroizolant sau pe suprafața acesteia, legată la un circuit electric. 2. Placă turnantă la încrucișarea unei căi ferate de mină. – Din fr. plot. Vezi definitia »

tróscot s. m. – Brebenel, iarbă-roșie (Polygonum aviculare). – Var. troscovă, troscoțel. Megl. troscăt. Sl. troskotŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 419; Conev 46), cf. bg., sb., cr. troskot; aparține aceleiași rădăcini expresive ca trosc. Vezi definitia »

TIMARIÓT s.m. Militar turc împroprietărit, care avea sarcina de a se întoarce sub arme la prima chemare, împreună cu mai mulți mercenari întreținuți de el. [Pron. -ri-ot. / < fr. timariot]. Vezi definitia »

FOOT s. m. unitate de lungime engleză, de 30,48 cm; picior (= 12 țoli). (< engl. foot) Vezi definitia »