Definita cuvantului francatură
FRANCATÚRĂ s. f. francare a trimiterilor poștale. ◊ mărcile și ștampilele aplicate pe o corespondență. (< germ. Frankatur)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu francatură
zaporojeáncă s. f., g.-d. art. zaporojéncei; pl. zaporojénce Vezi definitia »
săniuță s. f. sg. vodcă indigenă de calitate inferioară. Vezi definitia »
țícă2 s.f. (reg.) neam, viță, soi, fel, țicanie. Vezi definitia »
SEMIDREÁPTĂ s. f. (geom.) porțiune dintr-o dreaptă mărginită la un singur capăt. (după fr. demidroite) Vezi definitia »
zootehnístă s. f., g.-d. art. zootehnístei; pl. zootehníste Vezi definitia »