EXPIÁȚIE s. f. expiere. (< fr. expiation, lat. expiatio) Vezi definitia »

INTERCEPȚIE s. f. 1. interceptare. 2. (sport) intervenție neașteptată a unui jucător. 3. atacare, prin avioane de vânătoare speciale sau prin proiectile teleghidate cu propulsie automată, a aparatelor inamice. (< fr. interception, lat. interceptio) Vezi definitia »

HISTEROLOGÍE s. f. disciplină care tratează despre afecțiunile uterului. (< fr. hystérologie) Vezi definitia »

ARGUMENTÁȚIE, argumentații, s. f. Argumentare. [Var.: (înv.) argumentațiúne s. f.] – Din fr. argumentation, lat. argumentatio, -onis. Vezi definitia »

ALTERÁȚIE s.f. (Rar) Alterare. ♦ (Muz.) Ridicare sau coborâre a unui sunet sau a unui acord cu ajutorul unor semne convenționale; (p. ext.) Semn convențional care indică acest acord. [Gen. -iei, var. alterațiune s.f. / cf. fr. altération]. Vezi definitia »