ZIULÍCĂ, ziulici, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui zi; zilișoară, ziuliță, ziușoară. ◊ Loc. adv. Toată ziulica sau ziulica toată, ziulica întreagă = de dimineață până seara. ◊ Expr. Cât e ziulica de mare = cât ține ziua. Până în ziulica de astăzi = până acum. [Pr.: zi-u-] – Zi + suf. -ulică. Vezi definitia »

șcleáfă, șcléfe, s.f. (reg.) 1. bucată groasă de lemn (despicată dintr-un trunchi). 2. felie, bucată (mare). 3. (în forma: sclează) fiecare dintre cele două jumătăți ale capului de porc despicat. Vezi definitia »

accidénță s. f., g.-d.art. accidénței; pl. accidénțe Vezi definitia »

ERGÓNĂ, ergone, s. f. Nume generic dat unor substanțe organice (enzime, hormoni, vitamine) din constituția celulelor vii, a căror acțiune constă în stimularea funcțiunilor celulare. – Din fr. ergones. Vezi definitia »

GÁFĂ s.f. 1. Piesă metalică cu două gheare în formă de furcă, folosită pentru blocarea unui lanț în mișcare. ♦ Un fel de cârlig fixat de o prăjină, folosit la acostarea unei ambarcații etc. 2. (Fig.) Gest, vorbă, atitudine nesocotită, dar neintenționată, care poate supăra sau jigni. [< fr. gaffe]. Vezi definitia »