CON², conuri, s. n. 1. Suprafață descrisă de o dreaptă care se deplasează sprijinindu-se pe o curbă închisă imobilă și pe un punct fix exterior. ♦ Corp geometric mărginit de o asemenea suprafață și de un plan. 2. (Geogr.; în sintagmele) Con vulcanic = formă de relief conică cât un munte, constituită în urma erupțiilor vulcanice, din lavă, cenușă etc. Con de dejecție = formă de relief în evantai, rezultată din acumularea materialului transportat de torenți acolo unde se micșorează panta; agestru. ♦ (Fiz.) Con de lumină = mănunchi de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață. 3. Fructul coniferelor, format dintr-un ax cu numeroși solzi lemnoși, care reprezintă florile mascule sau femele. – Din fr. cône. Vezi definitia »

FOTOFÓN s.n. Aparat care transmite sunetele prin intermediul unei raze de lumină. [< fr. photophone, cf. gr. phos – lumină, phone – voce]. Vezi definitia »

FITOHORMÓN, fitohormoni, s. m. Hormon vegetal. – Din fr. phytohormone. Vezi definitia »

PROTRITÓN s. m. amfibian din grupa stegocefalilor, asemănător cu salamandra, care trăiește în mlaștini. (< fr. protriton) Vezi definitia »

LUPÓN s. n. 1. țesătură sintetică ce imită blana de lup. 2. palton, haină de lupon (1). (< lup + -on, n. com.) Vezi definitia »