JIR s.m. Fructul fagului -Din sl. Žirŭ „hrană”, bg., sb. Žir „ghindă”, rut. Žir „aliment”, rus. Žir „grăsime” Vezi definitia »

LEVOGÍR, -Ă, levogiri, -e, adj. (Despre unele substanțe optice) Care deviază planul de polarizare a luminii spre stânga (în raport cu observatorul care privește lumina din față). – Din fr. lévogyre. Vezi definitia »

DEXTROGÍR, -Ă, dextrogiri,-e, adj. (Fiz.; despre substanțe) Care rotește planul de polarizare al luminii spre dreapta. Glucoza este dextrogiră. – Din fr. dextrogyre. Vezi definitia »

BIR, biruri, s. n. 1. Impozitul principal perceput în statele feudale românești de la țărani și meșteșugari; p. gener. (pop.) impozit. ◊ Expr. A da bir cu fugiții = a dispărea, a fugi (în mod laș) dintr-un loc. 2. (Înv.) Tribut. – Din magh. bér. Vezi definitia »

ceaír (-ruri), s.n. – Loc împrejmuit. – Var. ceir. Mr. čăir. Tc. çayir (Meyer 442; Lokotsch 383; Ronzevalle 75), cf. alb. tšair. Vezi definitia »