TEMPERAMÉNT s. n. 1. ansamblul particularităților legate de latura dinamică și energetică a activității psihice a unei persoane, având o bază ereditară și exprimându-se stabil în comportament; fire. 2. energie vitală, impetuozitate, elan. (< fr. tempérament, lat. temperamentum) Vezi definitia »

CONTIGÉNT s.n. v. contingent. Vezi definitia »

FRISONÁNT, -Ă, frisonánți, -e, adj. Fremătător. (< fr. frissonnant) Vezi definitia »

CORECLAMÁNT, -Ă, coreclamanți, -te, s. m. și f. Persoană care face o reclamație împreună cu altcineva. – Co- + reclamant. Vezi definitia »

ANTISPUMÁNT s.m. Substanță care reduce capacitatea de spumare a unor lichide. [După fr. antiécumeux]. Vezi definitia »