OERSTED s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru intensitatea unui câmp magnetic, egală cu intensitatea câmpului magnetic căruia îi corespunde în vid inducția magnetică de un gauss. [Pron. ör-sted. / < fr. oersted, cf. Oersted – fizician danez]. Vezi definitia »

putred, putrezi s. m. (deț.) deținut cu condamnare mare. Vezi definitia »

ORTOPÉD, -Ă s. m. f. 1. medic specialist în ortopedie; ortopedist. 2. meseriaș care face aparate ortopedice. (< germ. Orthopäd) Vezi definitia »

ORTOPÉD, -Ă, ortopezi, -de, s. m. și f. 1. Medic specialist în ortopedie; ortopedist (1). 2. Meseriaș care fabrică aparate ortopedice; ortopedist (2). – Din ortopedie (derivat regresiv). Cf. germ. Orthopäde. Vezi definitia »

véșted (-dă), adj. – Ofilit, uscat. – Mr. veaștid. Lat. viscĭdus „acru, amar” (Cipariu, Principii, 395; Densusianu, Hlr., 39; Iordan, Dift., 119; REW 9271; cf. împotrivă Pușcariu 1877), cf. sard. biskidu „rînced”. Semantismul presupune o fază intermediară „trecut, stricat”. Der. din lat. *vescĭdus de la vescus „slăbit” (Candrea, Éléments, 13; Pușcariu 1877; Philippide, II, 661; Rosetti, I, 172) nu pare preferabilă. – Der. veșteji (var. înv. veștezi), vb. (a se ofili, a se usca). Vezi definitia »