Starea medie a fenomenelor meteo pe o perioada mai lunga si pe o suprafata mai mare. Vezi definitia »

imameá, s.f. (înv.) 1. vârful de chihlimbar al ciubucului, prin care se trage fumul din lulea. 2. varietate de pere lunguiețe, cu fața roșie și gust dulce. Vezi definitia »

șucățeá, șucățéle, s.f. (reg.) bucată mare de carne. Vezi definitia »

cuședeá vb. II refl. (numai la pers. 3 sg.) (înv.) a se cade, a se cuveni. Vezi definitia »

tinicheá (-éle), s. f. – 1. Tablă. – 2. (Fam.) Decorație, medalie. – 3. (Adv.) Lefter, fără bani. – Var. înv. tenechea. Mr. tiniché, megl. tinichiie. Tc. teneke (Roesler 604; Șeineanu, II, 360; Lokotsch 2065; Ronzevalle 68), cf. ngr. τετεϰές; alb., bg. teneke, sb. tenegjika. – Der. tinicher, s. m. (Trans., tinichigiu); tinichigiu, s. m. (meseriaș care lucrează cu metale), din tc. tenekeci; tinichigerie (var. Trans. tinicherie), s. f. (atelierul tinichigiului). Vezi definitia »