potáie (potắi), s. f. – 1. Cotarlă, javră, jigodie. – 2. Haită de lupi. – 3. Cățel. Origine necunoscută. Soluțiile propuse sînt insuficiente: din sl. tešti, teką „a fugi”, cu pref. po- (Cihac, II, 281); expresiv, cf. mayen. poutaud „broască” (Șeineanu, Chien, 326); dintr-o rădăcină pot-, necunoscută, cu suf. -aie (Pascu, Suf., 200); din sb. potaja „ascunzătoare”. Vezi definitia »

BÉSTIE s. f. animal sălbatic, fiară. ◊ (fig.) om crud, feroce; brută. (< it., lat. bestia) Vezi definitia »

EXACERBÁȚIE, exacerbații, s. f. (Livr.) Intensificare a unei dureri, a unei pasiuni etc.; exacerbare. – Din fr. exacerbation. Vezi definitia »

PARESTEZÍE s. f. tulburare a sensibilității, prin senzație de amorțeală, de arsură sau de rece, în lipsa oricărui excitant. (< fr. paresthésie) Vezi definitia »

TIXOTROPÍE s. f. lichefiere reversibilă a unor geluri sub influența unor acțiuni mecanice (malaxare, vibrare etc.). (< fr. thixotropie) Vezi definitia »