PICĂȚEÁ, -ÍCĂ, picățele, s. f. 1. (La pl.) Desen format din puncte sau din suprafețe geometrice de dimensiuni mici, repetate simetric pe o țesătură de altă culoare; (și la sg.) fiecare dintre aceste elemente ale desenului. ♦ Expr. (Fam. sau glumeț) (Nostim și) cu picățele = (despre oameni) plin de haz; atrăgător, picant. 2. (Pop.) Picătură (1) mică dintr-un lichid, dintr-o materie topită (și nesolidificată) etc. – Picat² + suf. -ea, -ică. Vezi definitia »

capacitatea unei monede nationale de a fi convertibila, de a se transforma (de conversiune) in alta moneda altui stat Vezi definitia »

PARDOSEÁ s. f. v. pardoseală. Vezi definitia »

canapéa (canapéle), s. f. – Sofa. – Var. (Mold.) canape. – Mr. canape. It., fr. canapé (sec. XIX), cf. ngr. ϰαναπές, tc. kanape. Vezi definitia »

Acadea multicolora in forma de baston. Vezi definitia »