FORFECÚȚĂ, forfecuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui foarfece; foarfece mic (pentru tăiat unghiile). 2. Pasăre mică, cu penele cărămizii, cu ciocul puternic având vârfurile încrucișate ca niște foarfece (Loxia curvirostra). – Foarfece + suf. -uță. Vezi definitia »

ciúșcă (ciuște), s. f. – 1. Ardei. – 2. Batistă făcută sul și înnodată, cu care se lovește, într-un joc popular. – 3. Jocul respectiv. – Var. țușcă, ciuște. Megl. ciușcă „joc”. Bg. čuška „ardei”, sb., cr. čuška „lovitură, palmă” (Cihac, II, 437), al cărui sens comun este cel de a pișca, a arde. Dar face din ciușcă două cuvinte diferite. Vezi definitia »

ENCLÁVĂ s. f. 1. fragment de rocă de altă natură, înglobat în masa unei roci eruptive. 2. grup de populație străină, izolat în mijlocul masei indigene. 3. stat care nu are ieșire la mare. 4. teren închis sau cu acces dependent de altă proprietate. (< fr. enclave) Vezi definitia »

VRÍLĂ s.f. 1. Vrie. 2. Burghiu folosit mai ales la găurirea lemnului și a anumitor materiale plastice. [< fr. vrille]. Vezi definitia »

manivelă, manivele s. f. (peior.) onanist. Vezi definitia »