OXIBIÓTIC, -Ă adj. (Despre organisme) Care folosește oxigenul atmosferic. [Pron. -bi-o-. / < oxibioză]. Vezi definitia »

BOTÁNIC, -Ă, botanici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință care se ocupă cu studiul structurii și dezvoltării plantelor, al originii și evoluției lor etc. 2. Adj. Care aparține botanicii (1), care se referă la botanică. ◊ Grădină botanică = grădină în care sunt prezentate colecții de plante vii, cultivate în condiții naturale sau de seră. – Din fr. botanique. Vezi definitia »

URETROTÓMIC, -Ă adj. Referitor la uretrotomie. [< fr. urétrotomique]. Vezi definitia »

PNEUMOCÓCIC, -Ă adj. provocat de pneumococi. (< fr. pneumococcique) Vezi definitia »

SUBDEȘÉRTIC, -Ă adj. (despre o regiune) ale cărei caracteristici climatice și biologice sunt apropiate de cele ale deșertului; semiarid. (< fr. subdésertique) Vezi definitia »