IZVORÁȘ, izvorașe, s. n. Diminutiv al lui izvor (1). – Izvor + suf. -aș. Vezi definitia »

prăștnáș, prăștnáși, s.m. (reg.) fiecare dintre prăjinile, lemnele sau crengile legate câte două cruciș, așezate pe stogurile sau clăile de fân sau de coceni, pentru a le proteja de vânt; martac. Vezi definitia »

tilehúș s.n. (reg.) ghețuș. Vezi definitia »

fiș, s.n. (înv.) 1. Fițuică de scris. 2. Amestec de caractere și corpuri de litere, în tipografie. Vezi definitia »

MEȘTERÁȘ, meșterași, s. m. (Rar) 1. Diminutiv al lui meșter. 2. (Rar; depr.) Om abil, șmecher. ♦ Artist lipsit de talent, de valoare, neînsemnat. – Meșter + suf. -aș. Vezi definitia »