ESCATOLOGÍE s.f. Doctrină mistică-religioasă despre destinele finale ale omenirii, despre sfârșitul lumii și judecata de apoi. [Gen. -iei, var. eschatologie, eshatologie s.f. / < fr. eschatologie, cf. gr. eschatos – ultim, logos – cuvânt]. Vezi definitia »

SACRALIZÁȚIE s.f. (Med.) Tendință de asimilare a ultimei vertebre la prima vertebră din regiunea sacrală; sacralizare² [în DN]. [< fr. sacralisation]. Vezi definitia »

HEMEROLOGÍE s. f. (Rar) Știința și arta de a alcătui calendare. – Din fr. hémérologie. Vezi definitia »

ELECTROFOTOGRAFÍE, electrofotografii, s. f. 1. Procedeu de obținere a fotografiilor bazat pe efectul fotoelectric al luminii. 2. Tehnică de copiere (directă sau indirectă) a materialelor tipărite, în scopul multiplicării rapide. – Electro- + fotografie. Vezi definitia »

ȚIGLĂRÍE, țiglării, s. f. Loc unde se fac sau se vând țigle¹. – Țiglă + suf. -ărie. Vezi definitia »