INTERJÉCȚIE s.f. (Gram.) Parte de vorbire neflexibilă fără funcție sintactică și care exprimă stări sufletești sau imită sunete, zgomote etc. [Gen. -iei, var. interjecțiune s.f. / cf. fr. interjection, lat. interiectio]. Vezi definitia »

ACCELERINEMÍE s. f. prezența accelerinei în sânge. (< fr. accélérinémie) Vezi definitia »

BURLĂCÍE s. f. Viață de burlac; holteie. – Burlac + suf. -ie. Vezi definitia »

ACALMÍE s. f. Potolire sau încetare temporară a mișcării (vântului sau valurilor). ♦ Fig. Răstimp de liniște în cadrul sau după o perioadă frământată. – Din fr. accalmie. Vezi definitia »

GASTROTOMÍE s.f. Operație chirurgicală constând în deschiderea stomacului (pentru a extrage un corp străin din el). [Gen. -iei. / < fr. gastrotomie, cf. gr. gaster – stomac, tome – tăiere]. Vezi definitia »