CROTÁL I. s. m. șarpe veninos de talie mare din America tropicală, cu solzi cornoși la coadă, care produc un sunet caracteristic; șarpe cu clopoței. II. s. n. instrument de percuție alcătuit dintr-o pereche de talgere mici de lemn sau metal, fixate în palme prin curele din piele, să puncteze ritmul de dans. (< fr. crotale, gr. crotalon) Vezi definitia »

DOLIHOCEFÁL, -Ă, dolihocefali, -e, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care are craniul alungit din față către spate; (despre craniu) alungit din față către spate. [Var.: dolicocefál, -ă adj.] – Din fr. dolichocéphale. Vezi definitia »

CORTICÁL, -Ă adj. al cortexului. ♦ substanță ~ ă (și s. f.) = nume dat diverselor substanțe, înveliș exterior al unor organe. (< fr. cortical) Vezi definitia »

EXISTENȚIÁL, -Ă adj. referitor la existență, care este considerat fundamental existenței sau legat intim de ea. (< fr. existentiel) Vezi definitia »

vasál adj. m., s. m., pl. vasáli; adj. f., s. f. vasálă, pl. vasále Vezi definitia »