PARTÉR s.n. 1. Parte a unei clădiri situată la nivelul solului; ansamblul încăperilor din această parte a clădirii. ♦ Primul etaj (de la intrare) al unei mine. 2. Parte a unei săli de spectacol cuprinsă între scenă și fundul sălii. ♦ Totalitatea spectatorilor care ocupă locurile din această parte a sălii. 3. Parte a unei grădini sau a unui parc în care se cultivă flori. [Pl. -uri, -re. / cf. germ. Parterre, fr. parterre]. Vezi definitia »

HOTELIÉR, -Ă, hotelieri, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care ține, administrează un hotel; proprietar al unui hotel. 2. Adj. Care aparține hotelurilor, privitor la hoteluri. Întreprindere hotelieră. [Pr.: -li-er] – Din fr. hôtelier. Vezi definitia »

KÁISER s.m. v. kaizer¹. [DEX'98] Vezi definitia »

CHANDLER [tʃændlə], Raymond Thornton (1888-1959), scriitor american. Romane polițiste („Somnul de veci”). Vezi definitia »

PACEMAKER [PÉIS-MÉICĂR] I. s. m. 1. regiune a inimii unde ia naștere excitația motrice. 2. element funcțional capabil să imprime bioritmul său unui ansamblu de elemente oscilante. 3. (p. ext.) reacție biochimică dintr-un lanț enzimatic care își impune ritmul întregului lanț. II. s. n. aparat electric pentru a stimula ritmul cardiac anormal; stimulator cardiac. ♦ ~ cerebral = implantare de electrozi pe suprafața creierului, pentru autostimularea electrică. (< engl., fr. pacemaker) Vezi definitia »