OVIDÚCT, oviducte, s. n. (Anat.) Conducte care transportă ovulele ajunse la maturitate spre exterior. – Din fr. oviducte. Vezi definitia »

VERDÍCT, verdicte, s. n. 1. (În organizarea judecătorească a unor state) Răspuns dat de jurați în legătură cu vinovăția sau nevinovăția unui acuzat și pe baza căruia se pronunță sentința; p. ext. sentința unei curți cu jurați; p. gener. sentință judecătorească. 2. Fig. Hotărâre, opinie definitivă, care nu admite contrazicere. – Din fr. verdict. Vezi definitia »

act cu titlu oneros – Act juridic prin care partile urmaresc sa obtina fiecare de la cealalta, ca echivalent, un folos patrimonial, oricare ar fi obiectul obligatiilor. Vezi definitia »

ARHITÉCT, -Ă s.m. și f. Specialist în proiectarea planurilor (și a devizelor) de construire a clădirilor. [< fr. architecte, cf. lat. architectus, gr. architekton – constructor]. Vezi definitia »

REFLÉCT, -Ă adj. (Despre ramuri, frunze etc.) Care are, în raport cu tulpina, direcția în afară și în jos; reflex (2) [în DN]. [Cf. fr. reflet]. Vezi definitia »