petițár, petițáre, s.n. (înv.) 1. cutie în care se păstrau capsele ce se foloseau la armele de tip vechi. 2. cilindru mic în care se turna pulberea la armele de tip vechi. 3. locașul unde se punea capsa la armele de tip vechi. Vezi definitia »

HĂINÁR, hăinari, s. m. (Înv.) Negustor de haine. – Haină + suf. -ar. Vezi definitia »

ARᾹK. oraș în partea central-vestică a Iranului, în Pod. Iranian; 265 mii. loc. (1986). Metalurgie neferoasă (aluminiu). Ceramică. Nod de comunicații. Vechiul nume: Sultanabad. Vezi definitia »

BEJĂNÁR s. m. v. băjenar. Vezi definitia »

LUMINÁR s. n. corp de luminat electric. (< fr. luminaire) Vezi definitia »