SMICURÁ, smícur, vb. I. Tranz. 1. A culege boabele de pe un știulete de porumb; (despre păstăioase) a bate păstăile uscate pentru a separa boabele (de mazăre, etc.). 2. (Fig.) A călca în picioare. (din smâc¹, in loc de smicula, ca și în zgribuli > zgriburi; sau din lat. exmicŭlāre < mica) Vezi definitia »

ACERA vb. (Ban.) A aștepta. Acsĕr. Expecto. AC, 326. Etimologie necunoscută. Cf. alb. kĭăloni „observ”. Vezi și acerat. Vezi definitia »

ȘAMBRÁ vb. tr. a ține vinul la temperatura camerei pentru a fi servit. (< fr. chambrer) Vezi definitia »

proforá (-ále), s. f. – Pronunțare, dicțiune. Ngr. προφορά (Gáldi 238). Sec. XVIII, înv. – Der. profori, vb. (a pronunța), din ngr. προφέρω. Vezi definitia »

lătrá (látru, lătrát), vb. – A scoate sunete specifice cîinilor. Mr. alatru, alătrare, megl. latru, istr. lǫtru. Lat. latrāre (Pușcariu 949; Candrea-Dens., 958; REW 4928; Pascu, I, 30; DAR), cf. it. latrare, cat. lladrar, sp. ladrar. – Der. lătrat, s. n.; lătrător, adj. (care latră); lătrător, s. m. (cîine); lătrătură, s. f.; alătra, vb. (Olt., Banat, a lătra), cu a-, cf. acoperi, sau direct din lat. allatrare (Scriban). Vezi definitia »