COMINÁȚIE s.f. (Lit.) Figură retorică prin care oratorul sau un autor enunță, sub formă de avertisment la adresa auditoriului sau a unui personaj, o nenorocire inevitabilă. [< fr. commination, cf. lat. comminatio – amenințare]. Vezi definitia »

LARINGOLOGÍE s. f. Parte a medicinii care se ocupă cu studiul laringelui și al bolilor lui. – Din fr. laryngologie. Vezi definitia »

SISMOTERAPÍE s.f. v. seismoterapie. Vezi definitia »

DECALCOMANÍE s. f. Procedeu de decorare a unor obiecte de sticlă, porțelan etc. prin transpunerea pe suprafața lor a imaginilor de pe o hârtie specială, folosită ca suport provizoriu. – Din fr. décalcomanie. Vezi definitia »

FRENICOTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a nervului frenic. (< fr. phrénicotomie) Vezi definitia »