OXIBIÓTIC, -Ă adj. (despre organisme) care folosește oxigenul atmosferic. (< engl. oxybiotic) Vezi definitia »

MONOLÓGIC, -Ă adj. (Rar) Care se bazează pe monolog (interior). [< monolog + -ic, cf. germ. monologisch, fr. monologique]. Vezi definitia »

ATOMÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la atomism. II. s. f. atomism. ◊ fizica nucleară. (< fr. atomistique) Vezi definitia »

SPINOTALÁMIC, -Ă adj. care aparține măduvei spinării și talamusului. ♦ fascicul ~ = fibre nervoase, care străbat măduva spinării, bulbul și pedunculii cerebrali, ajungând în talamus. (< fr. spinothalamique, engl. spinothalamic) Vezi definitia »

SULFÚRIC, -Ă adj. referitor la sulf, care conține sulf. ♦ acid ~ = acid oxigenat al sulfului hexavalent, sub formă de lichid uleios, incolor, foarte corosiv, care înnegrește materia organică; vitriol. (< fr. sulfurique) Vezi definitia »