ANTROPOLOGÍSM s.n. Concepție filozofică care consideră omul numai ca parte a naturii, în afara condiționării sale de către mediul social-istoric în care se dezvoltă. [< fr. anthropologisme]. Vezi definitia »

AFORÍSM s.n. 1. Judecată care redă într-o formă concisă o părere cu privire la viață; sentință, maximă, cugetare. 2. Enunț care sugerează un adevăr teoretic. [< fr. aphorisme, cf. gr. aphorismos – definiție]. Vezi definitia »

CONFESIONALÍSM s. n. concepție teologică ce consideră obligatorie apartenența la o anumită confesiune. (< germ. Konfessionalismus, it. confessionalismo) Vezi definitia »

FOTOGRAFÍSM s. n. curent în pictură și plastică care urmărește să redea natura exagerat de fidel, fără forță artistică creatoare. (< germ. Photographismus) Vezi definitia »

PROGRAMATÍSM s.n. Caracter componistic apărut în sec. XIX, care dezvoltă tendințele de transpunere în muzica instrumentală a unor imagini inspirate de natură sau de lectura unor texte poetice ori dramatice; curent care promovează muzica programatică. [Cf. fr. programmatisme]. Vezi definitia »