BÚNDĂ, bunde, s. f. 1. Haină lungă și largă de postav, îmblănită, purtată de bărbați; burcă¹; (reg.) blană mare făcută din piei de oaie, întrebuințată de țărani ca îmbrăcăminte de iarnă. 2. (Reg.) Pieptar (1). – Din magh. bunda. Vezi definitia »

scrádă s.f. (reg.) plantă care crește la munte, prin păduri și locuri umbroase, care se menține verde iarna și care servește ca hrană animalelor. Vezi definitia »

ASCARIDIÓZĂ s. f. boală parazitară cauzată de ascarizi în intestin. (< fr. ascaridiose) Vezi definitia »

HIPEREMÉZĂ s.f. Vomitare abundentă. [< fr. hyperémèse]. Vezi definitia »

PEDOSFÉRĂ s.f. Stratul solidificat de la suprafața solului, care servește ca izvor de hrană pentru plante. [< fr. pédosphère, cf. gr. pedon – sol, sphaira – sferă]. Vezi definitia »