SUBSTITÚȚIE s.f. Substituire, înlocuire. ♦ Metoda substituției = metodă de rezolvare a unui sistem de ecuații algebrice, care constă în înlocuirea unei necunoscute dintr-una din ecuații cu valoarea ei, dedusă din cealaltă ecuație. ♦ (Chim.) Înlocuirea unui atom sau a unui radical dintr-o moleculă printr-un alt atom sau prin alt radical. ♦ (Lingv.) Înlocuire a unui sunet prin altul. ♦ Dispoziție prin care un moștenitor este obligat să transmită la moartea sa bunurile moștenite unei persoane desemnate ca succesorul său obligatoriu. [Gen. -iei, var. substituțiune s.f. / cf. fr. substitution, lat. substitutio]. Vezi definitia »

HETEROPLAZÍE s. f. formare a unui țesut anormal în organism. (< fr. hétéroplasie) Vezi definitia »

FITOFARMACÍE s.f. Studiul produselor antiparazitare destinate plantelor. [Gen. -iei. / < fr. phytopharmacie]. Vezi definitia »

CROMOSCOPÍE s.f. (Med.) Studiul culorii unui lichid organic, care suferă modificări în cazuri de boală. [Gen. -iei. / < fr. chromoscopie]. Vezi definitia »

INFARCECTOMÍE s. f. infartectomie. (< fr. infarcectomie) Vezi definitia »