METAPLÁSMĂ s.f. Schimbare fonologică sau morfologică a unui element lingvistic; (spec.) trecere a substantivelor de la o declinare la alta sau a verbelor de la o conjugare la alta, datorită schimbărilor fonetice sau analogiilor. [< fr. métaplasme, cf. lat. metaplasmus, gr. metaplasmos]. Vezi definitia »

ZAPCIÁLĂ, zapcieli, s. f. (Înv.) Încasare cu forța a dărilor sau a datoriilor; executare. [Pr.: -ci-a-] – Zapcii + suf. -eală. Vezi definitia »

SUPTÚRĂ, supturi, s. f. (Pop.) Supt¹. – Supt¹ + suf. -ură. Vezi definitia »

TĂȘÚLCĂ, tășulci, s. f. Tașcă. – Din tășulă + suf. -că. Vezi definitia »

CUMETRÍȚĂ, cumetrițe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui cumătră. [Var.: (reg.) cumătríță s. f.] – Cumătră + suf. -iță. Vezi definitia »