scovérgă, scovérgi, s.f. (reg.) 1. învelitoare, țol. 2. sac de plasă pentru prins peștele. Vezi definitia »

CIÓRBĂ, ciorbe, s. f. Fel de mâncare care constă dintr-o zeamă (acrită) preparată cu legume, adesea și cu carne. ◊ Expr. A se amesteca în ciorba cuiva (sau a altuia) = a se amesteca (nedorit) în afacerile, în treburile altuia. A pune (sau a băga etc.) pe toți într-o ciorbă = a considera și a trata la fel mai mulți oameni, fără a ține seama de valoarea, situația etc. lor deosebită. – Din tc. çorba. Vezi definitia »

SEMIȘENÍLĂ s. f. șenilă folosită numai ca organ motor de rulare la tractoarele și autocombinele pe terenuri cu aderență redusă. (după fr. semi-chenillé) Vezi definitia »

ARHIVÓLTĂ s. f. (Arhit.) Ornament sau ansamblu de ornamente care conturează fața laterală vizibilă a unui arc. – După fr. archivolte. Vezi definitia »

mantícă s. f. – Grăsime, unt. Cuvînt dubios, citat numai de Damé. Dacă a circulat într-adevăr, trebuie să se explice prin it. manteca (REW 5326; Corominas, III, 242). Vezi definitia »