MASTOIDECTOMÍE s.f. Excizie a apofizei mastoide. [Pron. -to-i-, gen. -iei. / < fr. mastoïdectomie, cf. gr. mastos – mamelă, ektome – excizie]. Vezi definitia »

tireghíe (-íi), s. f. – 1. Drojdie, tartru, depunere, scursură. – 2. Piatră, mălură. – 3. Tartrat, acid de potasiu. – 4. Funingine. – 5. Apă de ploaie care se scurge cu multă tulbureală. – Var. (s)t(e)reg(h)ie, (s)tirigie, st(e)revie, stirevie. Ngr. τρυγία „drojdie” (Scriban; Gáldi 262), cf. bg. trigija „piatră”. Var. cu v sînt înv. și reproduc pronunțarea lui γ ngr. Celelalte ipoteze sînt improbabile: din lat. *stilligĭa (Cihac, I, 264; Koerting 9053; împotrivă, Densusianu, Rom., XXXIII, 286); din lat. *stiliginea, contaminare a lui stilla cu fuligineus (Giuglea, Cercetări, 20; Tiktin; Candrea), cf. ribagorz. estellesin; de la stiricidium (REW 8266). Vezi definitia »

HEMOCLAZÍE s. f. alterare în starea fizico-chimică a plasmei sangvine. (< fr. hémoclasie) Vezi definitia »

-STENÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „putere”. [< fr. -sthénie, it. -stenia, cf. gr. sthenos]. Vezi definitia »

MICRORADIOGRAFÍE s.f. 1. Radiografie efectuată pe un film special de dimensiuni reduse; micro. 2. Tehnica obținerii acestor radiografii. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. microradiographie]. Vezi definitia »