PIEÍRE s. f. Acțiunea de a pieri și rezultatul ei. 1. Moarte (violentă, năprasnică); ucidere, omor. ♦ (În limbajul bisericesc) Pierdere a vieții veșnice ca urmare a degradării morale și a căderii în păcat. ♦ (Înv. și reg.) Pericol, primejdie de moarte; p. ext. necaz, supărare. 2. Distrugere, nimicire; dispariție; decădere, ruinare. ♦ Încetare, anulare, suprimare. [Var.: (reg.) pieríre s. f.] – V. pieri. Vezi definitia »

PRECIZÁRE, precizări, s. f. Acțiunea de a preciza și rezultatul ei; (Concr.) ceea ce precizează cineva. – V. preciza. Vezi definitia »

PSALMODIÉRE, psalmodieri, s. f. Acțiunea de a psalmodia și rezultatul ei; mod specific de a psalmodia. [Pr.: -di-e-] – V. psalmodia. Vezi definitia »

MULINÁRE, mulinări, s. f. Acțiunea de a mulina și rezultatul ei. – V. mulina. Vezi definitia »

POTRICĂLÍRE, potricăliri, s. f. (Înv. și reg.) Acțiunea de a (se) potricăli și rezultatul ei. – V. potricăli. Vezi definitia »