osîrdie (osấrdii), s. f. – Zel, rîvnă, aplicație, asiduitate. – Var. înv. usîrdie. Sl. usrudije (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 231), cf. rus. userdie. – Der. osîrdios, adj. (grijuliu, atent); osîrdnic, adj. (zelos, grijuliu); osîrdui, vb. refl. (a se sili, a se forța). Toate aceste cuvinte sînt înv. Cf. milosîrdie. Vezi definitia »

SIZÍGIE s. f. conjuncție sau opoziție a Lunii cu Soarele, corespunzând fazelor de Lună nouă sau plină, precum și amplitudinii maxime a mareelor. (< fr. syzygie) Vezi definitia »

SACRISTÍE, sacristii, s. f. Încăpere într-o biserică catolică sau clădire special ridicată lângă o biserică catolică, în care se păstrează obiectele de cult și veșmintele preoțești. – Din fr. sacristie, lat. sacristia. Vezi definitia »

STEREOCARTOGRAFÍE s. f. procedeu de întocmire a planurilor și hărților cu ajutorul stereogramelor. (< fr. stéréocartographie) Vezi definitia »

CISTICOSTOMÍE s. f. deschidere a canalului cistic la suprafața pielii abdomenului. (< fr. cysticostomie) Vezi definitia »