EXCREMÉNT s.n. (De obicei la pl.) Materie evacuată pe cale naturală din corpul animalelor prin defecație; materii fecale. [Pl. -te, var. escrement s.n. / < fr. excrément, cf. lat. excrementum]. Vezi definitia »

DECONECTÁNT, -Ă, deconectanți, -te, adj. s. n. (Medicament) cu acțiune calmantă asupra sistemului nervos central. – Din fr. déconnectant. Vezi definitia »

SUFICIÉNT, -Ă adj. 1. (adesea adv.) Destul, de ajuns. 2. (Despre oameni) Încrezut, prea mulțumit de sine; înfumurat. [Pron. -ci-ent. / cf. it. sufficiente, fr. suffisant, lat. sufficiens]. Vezi definitia »

LICITÁNT, -Ă s.m. și f. Participant activ la o licitație. [Cf. germ. Lizitant]. Vezi definitia »

DILATÁNT, -Ă adj. Dilatator. [Cf. fr. dilatant]. Vezi definitia »