CRACÁ, crachéz, vb. I. Tranz. A descompune prin cracare o substanță organică. – Din fr. craquer. Vezi definitia »

ATÂTÍCA adj. invar. (Adesea substantivat) Care este foarte mic, o nimica toată. – Atât + suf. -ica. Vezi definitia »

TRIFURCÁ vb. refl. a se ramifica în trei ramuri, direcții. (< fr. trifurquer) Vezi definitia »

preamâncá, preamănânc, vb. I (înv.) a mânca foarte mult; a se îmbuiba, a se ghiftui. Vezi definitia »

ÎNCĂLCÁ, încálc, vb. I. Tranz. A ocupa prin violență un teritoriu străin; a cotropi. ♦ Fig. A nu respecta o lege, a nesocoti un drept, o obligație etc. – În + călca. Vezi definitia »