MONOGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la monogeneză. [Cf. fr. monogénétique]. Vezi definitia »

DISÚRIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de disurie. [< fr. dysurique]. Vezi definitia »

PROTEOLÍTIC, -Ă, proteolitici, -ce, adj. (Med.) Referitor la proteoliză, de proteoliză. [Pr.: -te-o-] – Din fr. protéolitique. Vezi definitia »

CITOPLASMÁTIC, -Ă adj. Citoplasmic. [Cf. fr. cytoplasmatique]. Vezi definitia »

AMINOBENZÓIC adj. (Chim.; în sintagma) Acid aminobenzoic = pulbere cristalină incoloră, solubilă în apă și alcool, întrebuințată în chimie ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. și ai cărei derivați sunt folosiți în farmacie, parfumerie; acid antranilic. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. aminobenzoïque. Vezi definitia »