VÍRGULĂ s. f. 1. semn de punctuație (,) care marchează o pauză foarte scurtă în citire și care separă diferitele părți ale propoziției sau unele propoziții în cadrul frazei. ◊ semn care arată când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale. 2. (mat.) semn care separă partea întreagă a unui număr de partea sa fracționară. (< fr. virgule) Vezi definitia »

coálă (cóli), s. f. – Foaie dreptunghiulară de hîrtie, de carton etc. – Mr. acoală, colă. Ngr. ϰόλλα, din it. colla „coadă” (Roesler 570; Murnu 15; Cihac, II, 648); cf. bg. kola. Vezi definitia »

FLÉICĂ, fleici, s. f. Bucată de carne de pe pântecele bovinelor, care se consumă de obicei friptă la grătar. – Din germ. Flecken. Vezi definitia »

DISAMÁRĂ s.f. Fruct uscat format din două samare unite. [< fr. disamare]. Vezi definitia »

scofârceálă, scofârcéli, s.f. (reg.) terciuială de ouă sparte. Vezi definitia »