scăvodár, scăvodári, s.m. (reg.) luntraș, barcagiu. Vezi definitia »

CANALICULÁR, -Ă adj. Referitor la un canalicul, de forma unui canalicul, cu canalicule. [Cf. fr. canaliculaire]. Vezi definitia »

LABIOVELÁR, -Ă adj., s.f. (Sunet) pronunțat cu ajutorul buzelor și al părții posterioare a vălului palatului. [Pron. -bi-o-. / cf. fr. labiovélaire]. Vezi definitia »

PENINSULÁR, -Ă adj. Care se află pe o peninsulă; de peninsulă. // s.m. și f. Locuitor al unei peninsule. [Cf. fr. péninsulaire]. Vezi definitia »

SEDENTÁR, -Ă adj. (Despre oameni) Care șade tot timpul; care stă mai mult acasă; (despre îndeletniciri) care se face, se exercită șezând; lipsit de mișcare. ♦ (Despre populații) Stabil; nemigrator, fixat de un loc stabil. [Cf. fr. sédentaire, lat. sedentarius < sedare – a fi așezat]. Vezi definitia »