GEOLOGÍE s. f. Știință care studiază modul de formare, alcătuirea și istoria dezvoltării globului terestru. ♦ Manual în care se studiază această știință. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géologie. Vezi definitia »

ORTORADIOGRAFÍE, ortoradiografii, s. f. (Fiz.) Ortoradioscopie. [Pr.: -di-o-] – Din fr. orthoradiographie. Vezi definitia »

POLÍȚIE s. f. 1. organ de stat care menține ordinea publică și reprimă infracțiunile. ◊ localul în care se află. 2. reprezentanții poliției (1). (< germ. Polizei, fr. police, rus. polițiia) Vezi definitia »

ABREÁCȚIE (‹ fr.) s. f. (PSIH.) Reacție de eliberare a unor tensiuni emoționale care altfel ar întreține conflictele psihice și ar genera tulburări durabile; reacție de apărare. Vezi definitia »

supracílie s.f. (înv.) sprânceană. Vezi definitia »