Definita cuvantului milostivire
MILOSTIVÍRE, milostiviri, s. f. Faptul de a se milostivi. 1. Milă1, compătimire, îndurare; înduioșare, bunăvoință. 2. Binefacere, pomană, dar2. ♦ Calitatea de a fi darnic, generos; dărnicie, generozitate. – V. milostivi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu milostivire
umoáre (-óri), s. f. – Dispoziție, toană. Fr. humeur. Este dubletul lui umor (var. humor), s. n. (glumă, vervă), din fr. (engl.) humour. Vezi definitia »
AUTODICTÁRE s. f. procedeu de scriere după propria rostire. (< auto1- + dictare) Vezi definitia »
STABILIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) stabiliza; (spec.) ansamblu de măsuri luate de către stat pentru întărirea monedei naționale. 2. operație prin care se asigură proprietăți constante unui produs chimic în condiții de depozitare, de transport sau exploatare. ◊ tratament chimic sau mecanic pentru mărirea stabilității unui teren de construcții. (< stabiliza) Vezi definitia »
RĂȘCHIÉRE, rășchieri, s. f. Acțiunea de a rășchia și rezultatul ei; rășchiat1. [Pr.: -chi-e-] – V. rășchia. Vezi definitia »
PRESUPÚNERE, presupuneri, s. f. Faptul de a presupune; ceea ce este admis în mod prealabil drept posibil, real, adevărat; supoziție, ipoteză, presupus, presupoziție. – V. presupune. Vezi definitia »