TITÁN¹ s. m. 1. (mit.) fiecare dintre cei 12 fii ai lui Uranus și ai Geei care s-au răsculat împotriva lui Zeus pentru supremație; (p. ext.) gigant. uriaș. 2. (fig.) om de o putere extraordinară. ◊ personalitate care s-a impus într-un domeniu. (< fr., lat. titan) Vezi definitia »

SPARTÁN, -Ă adj. Propriu spartanilor; aspru, sever. // s.m. și f. 1. Locuitor al Spartei, spartiat. 2. (Fig.) Om auster, cu moravuri severe. [Cf. Sparta – oraș în Grecia antică]. Vezi definitia »

TARTÁN s. n. 1. țesătură de lână sau bumbac, cadrilată, în Scoția. ◊ șal, pled din astfel de stofă. 2. material special din mastic sintetic elastic, pentru impermeabilizarea și mărirea rezistenței pistelor atletice și a terenurilor sportive la intemperii. (< fr. tartan) Vezi definitia »

pâscán, pâscáni, s.m. (reg.) 1. șobolan. 2. pescăruș. Vezi definitia »

GHIURDÁN s. n. V. gherdan. Vezi definitia »